TheFreeGuide.comSa ne uitam pe cer

SA NE UITAM PE CER

De ce credem ?

     "Ma intorc la singurul OZN pe care l-am vazut, pentru ca tot ce am citit, auzit, vazut in filme, fotografii, la TV, nu face cat acele secunde in care un corp oval a traversat orizontul, schimbandu-si sub ochii mei culoarea, de la albul stralucitor al flacarii de magneziu la rosu-portocaliu, disparand apoi in crengile salcamilor dintre blocuri."
linie.gif (484 bytes)
Doru Davidovici - Lumi galactice

      As fi vrut sa pot povesti si eu asa ceva.......Daca ati sti de cate ori, pe cand stam peste noapte, la o partida de pescuit pe malul Dunarii, nu m-am uitat ore in sir cu ochii in sus, cu speranta ca poate voi avea norocul.....

Si totusi ?

      De fiecare data cand se povestesc intamplari cu OZN-uri, se gaseste cineva care sa intrebe : de unde stii ? Din carti, reviste si iata acum, de pe internet

J.A.Hynek

¤Experienta OZN

Ion Hobana

¤OZN - o sfidare pentru ratiunea umana

Isaac Asimov

¤Civilizatii extraterestre

Jerome Bergier

¤Extraterestrii de-a lungul istoriei

Bert Steiger

¤Strainii din cer

CATEVA CARTI DIN DOMENIU

Astrobiologia - stiinta despre extraterestri

Intr-o vreme in care explorarea spatiului cosmic a depasit stadiul copilariei si a devenit tot mai evident faptul ca viata nu este un accident singular in Univers si cand , s-a nascut o noua stiinta: astrobiologia. Este o activitate de cercetare interdisciplinara, care se ocupa cu studiul formelor de viata extraterestra. Intampinata, initial, cu destule rezerve de catre lumea academica, astrobiologia face acum parte dintre disciplinele onorabile , unanim acceptate.

O masura preventiva

      Trebuie sa spunem ca astrobiologii nu au ajuns inca sa redacteze tratate de anatomie ale raselor extratrestre. Nu, nu suntem in Star Trek, ci ne aflam pe taramul stiintei. Pentru moment, astrobiologii au drept material de studiu formele de viata terestre dezvoltate in conditii extreme, cum ar fi lipsa oxigenului, temperaturi foarte ridicate sau foarte scazute etc. La acestea se adauga fosilele unor organisme descoperite in interiorul catorva meteoriti.
Ratiunea de a fi a unei stiinte ce nu are inca un material de studiu consistent este foarte simpla: trebuie sa fim pregatiti. Caci, in ultimii zece ani, s-au adunat suficiente dovezi care tind sa confirme ca viata nu este un fenomen unic in Univers. Apoi, explorarea spatiala este inca la inceput si este foarte probabil ca - mai devreme sau mai tarziu - sa intalnim forme de viata diferite de cele terestre. Mai mult, nici macar nu este obligatoriu sa ajungem noi la ele. Purtate de meteoriti ori comete, daca nu chiar de nave spatiale, ar putea si ele sa ajunga la noi. Asadar, in persectiva in care, intr-un fel sau altul, vom lua contact cu organisme extraterestre - simple bacterii sau omuleti verzi cu acte in regula - oamenii de stiinta spun ca este bine sa fim pregatiti.

Nimic mai serios

      In estenta, astrobiologia este o forma de prudenta, o masura preventiva. Posiblilele forme de viata extraterestra trebuie cunoscute si studiate, macar in ideea de a evita posibile epidemii la care nimeni sa nu gaseasca o solutie.
Asadar, astrobiologia nu este o stiinta de amorul artei. Sunt oameni care isi dau doctorate in astrobiologie, iar NASA are un institut specialziat (NASA Astrobiology Institute) la care lucreaza Dr. Baruch Blumberg, distins biochimist laureat al premiului Nobel in 1976 pentru medicina si fiziologie.
Insa nu numai americanii sunt interesati de astrobiologie. In martie 2000, British National Space Centre (BNSC) a fost depusa o cerere prin care se solicita infiintarea unui Centru de Astrobiologie. Grupul de experti britanici care au avut aceasta initiativa a intocmit un raport catre BNSC, prin care se arata ca exista deja eforturi stiintifice in acest sens. Conform declaratiilor Don Cowan, profesor la University College London, este pacat ca cercetarile disparate ale unor astronomi, fizicieni, chimisti, biologi si geologi sa nu fie reunite si coordonate in cadrul unui centru cu program propriu. Drept argument pentru utilitatea unei asemenea initiative, a fost amintita participarea Marii Britanii la misiuni spatiale, printre obiectivale carora se numara si studierea posibilitatii ca viata sa poata fi intilnita in afara Pamintului. Cererea a fost aprobata si Centrul de Astrobiologie va fi infiintat, insa, spre marea nemultumire a organizatiilor de studiu al OZN-urilor, Don Cowan a precizat ca in cercetarile viitoare nu se are in vedere recurgerea la datele strinse de-a lungul timpului de catre ufologi.

Link-uri utile

Your Online Guide to the Living Universe

NASA Astrobiology Institute

The Blue Dot Workshop- Spectroscopic Search for Life on Extrasolar Planets, NASA Ames Research Center

UW Astrobiology Program Overview

In cautarea omuletilor verzi

      Cercetari astrobiologice au fost efectuate inca din anii '70, recunoasterea sa oficiala ca stiinta ( a astrobiologiei) a sosit abia dupa ce a fost sistematizata si a devenit obiect de studiu in universitatile americane. Faptul ca NASA este foarte interesata de cercetarile in aceasta directie nu a facut decat sa confere greutate acestor preocupari. Astfel, nu este de mirare ca s-a mers chiar mai departe si in aprilie 1999, la Barkeley's University of California, a fost infiintata prima catedra de Cautare a Intelegentei Extraterestre. Materia predata de William Welch reprezenta pe atunci o premiera mondiala. Cu mult umor, acesta marturiseste ca meseria lui nu este aceea de a-i convinge pe sceptici ca omuletii verzi exista. Treaba lui consta in a scruta imprejurimile, pentru a gasi vecini ai omenirii, pe o raza de citiva ani lumina, ajutat fiind de studentii care au optat lucreze impreuna cu el in contul orelor de practica radio-astronomica.

Viata pe alte planete

      Cu zece ani in urma, adversarii astrobiologiei spuneau ca este o mare prostie sa fie alocate fonduri de cercetare pentru cautarea vietii pe alte planete. Pe de o parte, argumentau ei, in sistemul nostru solar nu sunt conditii prielnice pentru viata, iar alte sisteme solare nu s-au descoperit.
Dar lucrurile s-au schimbat si acum sunt privite cu alti ochi. In primul rand, in august anul trecut s-a descoperit ca pe Europa, unul dintre satelitii lui Jupiter, se gaseste apa lichida. E drept, exista o banuiala destul de veche in acest sens, dar dovada a fost obtinuta abia acum. Dupa cum afirma recent Margaret G. Kivelson, cercetatoare la University of California, "este un prim mare pas inainte". Masuratorile magnetice efectuate de sonda spatiala Galileo au dovedit acest lucru. Descoperirea este de o importanta esentiala, deoarece ne aflam in fata primului ocean extraterestru. Ori, daca pe Pamint oceanul a constituit leaganul vietii, se pune problema daca nu cumva acelasi lucru este valabil si pentru Europa. Conform NASA, probabilitatea ca in apele satelitului jupiterian sa existe forme de viata este destul de ridicata.
Sigur, nu trebuie sa ne asteptam la mare lucru. Este chiar greu de presupus ca acolo s-ar putea gasi viata inteligenta. Insa fie si numai citeva organisme microscopice vii ar insemna o descoperire epocala. Dar va trebui sa mai avem rabdare. Din pacate Galileo nu are la bord instrumentele necesare pentru a ne spune mai mult decit ca pe Europa exista apa. Iar aceasta s-a intimplat gratie unei sanse extraordinare.

Secta OZN implicata in scandalul clonelor

     Am mai spus-o si cu alte ocazii : cele mai mari deservicii aduse cercetarii OZN au la origine fie fani prea entuziasti ai fenomenului OZN, fie culte ufologice. Din nefericire, un exemplu de data recenta vine sa confirme o data in plus aceasta teorie.

Ce legatura au OZN-urile cu clonarea?

     Brigitte Boisselier, biochimista de profesie, crede cu tarie in ideea clonarii umane. Sigur, este dreptul ei. Pina aici, chiar daca nu suntem de acord cu ea, nu i se poate imputa nimic. Survine insa o problema atunci cind, in turneele sale de popularizare a clonarii umane, are grija sa repete ca este membra a gruparii Rael, o secta OZN. De asemenea, sustine ca "peste 10 ani clonarea umana va fi la indemina oricui". Sa precizam aici ca Brigitte Boisselier are o companie numita "Clonaid", care este pregatita sa inceapa experimente de colnare a oamenilor si care are relatii foarte strinse cu secta "Raelian Movement".
O secta cu ambitii mari
"Raelian Movement" a fost fondata de catre ziaristul francez Claude Vorilhon. El a pretins ca a fost contactat de Elohim, in 1973. In prezent, "Raelian Movement" numara 55.000 de membri, din 84 de tari.
Nu este deloc suprinzator ca "Raelian Movement" are in vedere clonarea umana, fiind un cult OZN cu orientare scientista. Conform doctrinei raeliene, in mesajul pe care Claude Vorilhon pretinde ca l-a primit de la Elohim se precizeaza ca "Venim dintr-un alt sistem solar si am creat viata pe Pamint in mod stiintific, inclusiv omul". Se pare ca liderii sectei si-au propus sa repete actul creatiei stiintifice.

      Daca, asa cum pretinde, opozitia sustinuta fata de clonarea umana e doar o chestiune trecatoare, inseamna ca sconteaza pe profituri serioase de pe urma companiei sale. Fie, acesta este visul ei de imbogatire, este libera sa spere. Ramine insa neclar de ce tine sa asocieze fenomenul OZN clonarii umane.

Argumente pentru clonarea umana

      Intr-o etapa a cercetarii OZN in care lucrurile sunt inca privite cu reticenta si in care dezinformatorii de serviciu isi fac meseria cu o eficienta de invidiat, exact asta mai lipsea. Asigurari de genul "nu ne propunem sa creem o armata de clone" sau "vom putea oferi copii cuplurilor nefertile si cuplurilor de homosexuali" nu reusesc sa salveze prea multe. Ba chiar dimpotriva.

      E posibil ca, in timp, opinia generala despre clonarea umana sa sufere modificari. Insa, pentru moment, in contextul unei insecuritati accentuate si al temerilor fata de excese, clonarea umana este blamata. Si este firesc sa fie asa. Niste rezerve de ordin etic sunt normale. Problema a fost dezbatuta suficient si nu este cazul sa o luam de la capat.

O incapatinare daunatoare fenomenului OZN

      Trist este ca opinia publica va retine ca unul dintre liderii unei secte OZN vrea sa cloneze oameni. Desi anuntul este facut de Brigitte Boisselier, se va intelege ca secta este cea care vrea sa cloneze. Nu va grabiti sa spuneti ca aceasta este doar o teorie cu privire la modul in care opinia publica recepteaza mesajele din mass-media.

      Am cautat pe Internet site-ul sectei "Raelian Movement" si nu ne-a suprins deloc sa descoperim pe aceasta un link spre "Clonaid". Este exact compania prin care Brigitte Boisselier planuieste sa realizeze primele clone umane. Mergeti lahttp://www.rael.org/int/english/index.html si verificati sub meniul din stinga. Mai mult, in sectiunea "Press File", veti descoperi"RAEL TO THE AMERICAN CONGRESS" . Aveti aici numai articole prin care sint aduse argumente clonarii umane. Se arata chiar ca patru oameni de stiinta lucreaza deja la clonarea unui copil care a murit la virsta de 10 luni.

      Pe scurt, prin faptul ca o secta OZN se incapatineaza sa realizeze prima clona umana, imaginea publica fenomenului OZN are numai de suferit. Nici macar nu este de mirare de ce foarte putini oameni de stiinta accepta sa se implice in cercetarea OZN, in vreme ce majoritatea ezita, de teama de a nu fi discreditati.

(SURSA:Excite.com).

Bacterii extraterestre inviate si clonate

     Bruno D'Argenio, geolog la Consiliul National al Cercetarii din Italia si Giuseppe Geraci, profesor de biologie moleculara la Universitatea din Napoli au facut un anunt socant: au descoperit o bacterie extraterestra si - mai mult - au readus-o la viata.

"...si apoi au inceput sa se miste"

      Bacteria in cauza, numita "cryms" de la "crystal microbes", a fos descoperita in interiorul unui meteorit pastrat la Muzeul de Mineralogie din Napoli. Nimic surprinzator pana aici, dat fiind precedentul cu bacteria descoperita de cercetatorii britanici in masa meteoritului ALH-84001. Cu totul neasteptata este insa readucerea la viata a bacteriei vechi de milioane de ani.
Referindu-se la aceasta descoperire, Bruno D'Argenio a declarat ca "in contact cu o solutie fiziologica, bacteriile au devenit vizibile si apoi au inceput sa se miste".
Asa cum era si de asteptat, un asemenea eveniment a pus in miscare intreaga lume stiintifica.

Contaminarea terestra este aproape exclusa

      Odata ce au fost readuse la viata, aceste bacterii au fost clonate si puse intr-o cultura speciala, pentru a avea la dispozitie mai multe exemplare. Au fost efectuate si niste teste genetice, ale caror rezultate l-a facut pe Giovanni Bignami, directorul stiintific al Agentiei Spatiale Italiene, sa afirme despre codul lor genetic ca "nu seamana cu nimic cunoscut de pe Pamint".
Evident, la fel ca si in cazul ALH-84001, nu au lipsit nici banuielile ca meteoritii au fost contaminati cu microorganisme terestre. Dar, pe linga codul genetic nemaiintilnit pina in prezent, Giovanni Bignami mai are un argument: mostrele din interiorul carora au fost extrase bacteriile au fost sterilizate la 950 de grade Celsius si, ulterior, curatate cu alcool.

Panspermia - mai mult decit o ipoteza?

      In masura in care aceste descoperiri vor fi verificate, se pare ca vom avea o confirmare a teorie "panspermiei", avansata pentru prima oara de catre chimistul Svante Aarhenius inca din 1900. Pansperia explica aparitia vietii pe Pamint prin faptul ca, in urma cu patru miliarde de ani, din adincurile spatiului ar fi ajuns microorganisme, purtate de meteoriti. Aceasta ipoteza a fost sustinuta recent si de Francis Crick, laureat al Premiului Nobel.

      In viziunea lui Giovanni Bignami, directorul stiintific al Agentiei Spatiale Italiene, viata a aparut initial in interiorul nebuloasei protoplanetare, acel imens nor cosminc din care, prin condensare, s-au format planetele. Cercetatorii italieni au descoperit asemenea bacterii "cryms" in 50 de mostre de meteoriti, provenind de pe toate continentele.

      Eventualele confirmari ale unor studii independente vor insemna sfirsitul ipotezei conform careia nu exista motive sa cautam viata in alte parti ale Universului, aceasta fiind un simplu "accident" terestru, rezultat al unui cumul exceptional de conditii de favorabile.

      Oricum, pina la noi descoperiri, putem sta linistiti. Desi au ajus la respectabila virsta de patru milioane de ani si au supravietuit cu bine radiatiilor cosmice si temperaturilor extreme, bacteriile detectate de cercetatorii italieni nu fac fata antibioticelor.

(SURSA:Discovery News).

Air Force are o problema in spatiu. Cumva OZN-uri?

      Conform Space.com, la 15 noiembrie 2000, International Business Machines Corp. (IBM) a dat publicitatii un comunicat prin care informa ca a vindut Fortelor Aeriene ale SUA un supercomputer. Misiunea acestuia este aceea de a contribui la identificarea obiectelor zburatoare neidentificate din cosmos.

Un up-grade de 10 milioane de dolari

     Supercomputerul va fi utilizat de catre Grupul de Supraveghere a Spatiului (Air Force's Space Surveillance Team), cu centrul operational situat la Maui, in Hawaii. Conform comunicatului IBM, acesta va vana satelitii dezafectati, navele cosmice straine si "alte obiecte neidentificate".

     Sistemul furnizat de IBM va avea rolul de a detecta si identifica aproximativ 9000 de obiecte din spatiu ce se afla pe orbita Pamintului. Supercomputerul proaspat achizitionat de Air Force este capabil sa efectueze 480 de miliarde de operatii pe secunda, ceea ce il face de 40 de ori mai rapid decit "Deep Blue", celebrul calculator care l-a invins la sah pe Garry Kasparov in 1997.

     Capacitatea de calcul imensa a noului supercomputer va deservi la procesarea extrem de rapida a milioane de imagini furnizate de telescoape, astfel incat vor putea fi recunoascute mult mai repede obiectele din spatiul cosmic, au declarat reprezentanti ai Departamentului Apararii. Totodata, s-a facut cunoscut faptul ca aceasta achizitie face parte dintr-un program de modernizare a capacitatilor de calcul ale Air Force, program in valoare de 10 milioane de dolari.

Air Force are o jucarie noua

     Asadar, Air Force are acum la dispozitie un nou instrument - se pare, cu totul exceptional - pentru a detecta tot ce misca in spatiul cosmic din imediata vecinatate a Terrei. Sa fim intelesi, nu este vorba despre un sistem destinat urmaririi unor eventuale rachete lansate de potentialii inamici ai Statelor Unite. Sistemul acesta nu priveste in jos, spre Pamint, ci in sus, spre spatiul cosmic.

     Evident, ne putem gindi imediat la OZN-uri sau putem incerca sa gasim explicatii rezonabile pentru aceasta achizitie.
De pilda, poate s-a considerat ca este necesar ca Statele Unite sa fie pregatie pentru cresterea masiva a traficului in spatiu, noul sistem urmind sa reprezinte un echivalent cosmic al controlului traficului aerian. Da, ar fi o initiativa prevazatoare, numai ca, in mod normal, aceasta treaba nu prea tine de activitatile curente ale armatei. Ar fi fost mai curind o problema de competenta NASA, o agentie civila a guvernului SUA.

     Sau poate ca Air Force trebuia pur si simplu sa isi cheltuie bugetul pe anul in curs, pentru a nu isi vedea diminuate fondurile alocate pe anul viitor. In asemenea conditii, achizitia unui supercalculator poate ar fi justificata. Insa da in continuare de banuit felul in care este folosit acesta. I se puteau gasi zeci de alte intrebuintari, insa generalii de la Air Force au preferat sa stie "la secunda" cine si ce se invirte in apropierea Pamintului.

Ghici ciuperca ce-i?

     Devine astfel interesant de stiut motivul pentru care e atit de important pentru Pentagon sa detecteze si sa identifice orice obiect aflat pe o orbita terestra. Sa spunem ca Pentagonul stie ceva ce noi nu stim? Nu, nu este cazul, deoarece observatiile OZN in spatiul cosmic nu mai sint un secret.

     Pe de o parte avem marturii ale cosmonautilor. Despre una dintre ele am vorbit deja pe MISTERIUM, mai exact despre marturia lui Gordon Cooper (vezi articolul Astronautii rup tacerea). Iar cazul sau nu este unic.

     Pe de alta parte, este momentul sa ne amintim despre inregistrari radar mai vechi, efectuate de la bordul navetelor spatiale sau chiar de inregistrari video, cum este cea efectuata in cursul zborului STS-48. Apoi, coincidenta sau nu, cu citiva ani in urma, Pentagonul a testat o arma laser capabila sa distruga de la sol un satelit aflat pe orbita. Dar despre toate aceastea veti putea citi in curind pe MISTERIUM.

     In fine, cu titlul de concluzie provizorie, nu ar fi deloc exagerat daca am admite ca Air Force stie foarte bine ce vrea de la noul sau supercomputer.

(SURSA:Space.com).

AOL Anywhere
  Enter a City : 


© Rodica Sima - 2002